vineri, 9 ianuarie 2015

Despre dragoste

Cateodata stau si mai fac o introspectie...; si pe masura ce analizez cand ajung la capitolul dragoste, (iar prin dragoste ma refer la cea fata de partenerul de viata), ma mir cata poate se existe. Spre exemplu cand imi manifest dragostea: merg la ea o iau in brate, o sarut, o mangaii, o strang la piept, alteori ii fac prajituri (acum ma laud ca stiu sa gatesc :P), vorbim  deschis, caci intotdeauna am considerat ca a comunica este baza in orice relatie, iar pe partea materiala de fiecare data cand am avut posibilitatea chiar daca nu am cumparat eu un lucru sa i-l ofer,uneori  i-am dat in schimb banii necesari sa-si procure ceea ce-si dorea, altadata am cumparat eu si am oferit. Asa am considerat de cuviinta ca ar fi corect sa procedez, chiar daca unii dintre voi ar spune acum ca mai frumos ar fi fost sa fi cumparat eu lucrul care si l-ar fi dorit , insa, cand am considerat ca ar fi mai bine sa ii dau bani m-am gandit : cu ce ar vrea sa asortese ,cand, cum si-ar dori sa poarte (casual, eveniment...), ce culoare, cat de scurt si multe alte detalii la care noi baietii nu ne gandim de moment.   Unii probabil ar spune ca gestul ar fi contat dar cand vrei sa oferi cuiva ceva ce-si doreste mai bine il lasi sa il aleaga singut,( ori poti sa-ti iei un mentalist sa descopere ceea ce si-ar fi dorit  :P). In fine... ceea ce vreau sa spun este ca gestul oricum il fac doar ca nu i-am dat banii si gata , ci pe langa asta am invitat-o la cumparaturi i-am sugerat sa se uite si sa imi spuna ce iar placea cel mai mult apoi am luat articolul , m-am dus la casa l-am achitat si l-am oferit.
            Dar acum dilema cea mai mare... cum sunt percepute de catre partener toate acestea?!
Sincer mi-e foarte greu sa raspund caci de moment observ o explozie de bucurie de fericire te uiti la ea si radiaza... dar pe termen lung activitatile , lucrurile ce le facem impreuna, unul pentru altul...  ce efect au?! .............
           Uneori ma gandesc la o paralela.. si anume multi s-au intrebat ce gandesc femeile, dar cati s-au intrebat ce gandesc barbatii sau ce simt ei?! Spre exemplu mereu am mers pe premisa de a fi corect cu mine insumi si cu cei din jurul meu atat in cotidian cat si in relatia de cuplu, chiar i-am zis partenerei mele ca indiferent de faptul ca sunt o fire sociabila si ca discut  cu toata lumea, asta nu inseamna ca flirtez. Eu cand incep o conversatie, ori sunt invitat sa-mi aduc opinia in cadrul uneia, intru in acea conversatie de dragul discutiei, din placerea de a relationa, nicidecum pentru a incerca sa "agat"  pe cineva. Cu alte cuvinte imi place sa nu complic lucrurile; atata timp cat iubesc pe cineva si ma simt bine langa persoana in cauza, ce rost are sa alergi dupa alte fuste, sa fii un jucator?!  eu prefer sa fiu sigur de ceea ce am iar cad voi observa ca relatia scartaie, incerc sa o ung ( conversam, discutam despre ce se intampla si incotro ne indreptam) daca ungerea nu are efect si incepe sa zdrangane iar incerc sa vad ce pot face sa se rezolve situatia, ori daca iar nu va efect si se va destrama, abia atunci dupa o perioada de deprimare mai lunga, ori mai scurta voi intoarce pagina si voi incepe un alt capitol. Insa inainte de a se intampla asta ( si sper ca nu se va intampla) ce rost are sa bati la doua ciocane?!
          Dar daca spui asta unei femei nu va sti ce sa creada cel mai probabil iti va spune ca o minti frumos (scuze sexului frumos).  Acum nu vreau sa generalizez dar cunosc cupluri in care barbatul este sociabil si este interpretat ca fiind fustangiu. Nu stiu cum vi se pare asta dar mie nu ii cade bine sa fiu etichetat asa. Daca as fi fost mi-as fi asumat.
         Sa va dau un exemplu: Pleci la  munca lucrezi pana la ora 22:00 ca asa este programul, de regula faci pana acasa 20 de minute, dar intr-o zi te abati de la regula si ajungi acasa dupa aproape  doua ore... Ce credeti ca s-ar gandi partenera(ul) ca s-a intamplat , caci totodata va suna dar aveti telefonul inchis.?!..............Insa cele intamplate erau: Plecasem de la munca, nu aveam incarcator auto pentru telefon, iar bateria acestuia era moarta; pe drum am facut explozie la cauciuc, insa nu aveam cheie de roti sa pot schimba roata avariata cu rezerva si uite asa am asteptat facand semn masinilor ce treceau pe langa mine sa opreasca, pana cand a oprit un cetatean cumsecade, mi-a oferit cheia de roti am pus rezerva si am plecat spre casa. Dar cand am ajuns...  ce  sa vezi?.... Cine credeti ca era cu boticu pus si cu bratele in san intreband pe un ton sarcastic pe unde am umblat?!
    I-am povestit cele intamplate dar nici in ziua de azi nu sunt convins ca a crezut cele petrecute.